LEGATURI UTILE

ALTELE

        Fãgetul si-a luat numele de la pãdurile de fagi din zonã,fiind consemnat în documente în diferite forme:Fagyath 1548;Faczat 1594;Facsá 1595; castrum Fachiad,Fachat,Fachad,Fachiat 1595;Fachyath,Fachyath 1597,Facyad 1603,arx Fachaitt,Faczatt 1607;Fachiath 1608,Facsat 1616;appidum Facset;Wallachisch Fatschet 1808;German Facset,Vall ch Facset 1828;NGeografia sa tipãritã la 1777,consemna:'' Fãgetul este oras vechi si vestit, putere de primã importantã (castrum nobile),este asezat pe o ridicãturã înconjurat de o câmpie minunatã'' .Într-o altã lucrare de dimensiuni mai mari, rãmasã în manuscris,acelasi autor,referindu-se la cetatea medievalã a Fãgetului,aratã cã dupã cãderea Timisoarei,cetatea Fãget a fost ocupatã de turci, care au instalat acolo o garnizoanã ce trãia numai din jafuri.Existenþa scurtã ,dar deosebit de frãmântatã a cetãtii medievale a Fãgetului,deseori teatrul unor aprige confruntãri între români,turci si habsburgi,este prezentatã documentat de Pesty Frigyes în lucrarea sa în limba maghiarã Krassóvármegye tö rté nete (Istoria comitatului Cara).Monografia istoricã a lui Pesty Frigyes a costituit principala sursã de informatii pentru mulþi istorici,care,oprindu-se asupra realitãtilor social-economice si politice ale Banatului medieval,au fãcut referiri si la Fãget.Informatii sporadice despre unele evenimente istorice consumate pe locurile fãgetene în evul mediu si în zorii epocii moderne ne dã Nicolae Stoica din Haþeg în Cronica Banatului ,operã fundamentalã a celui mai cunoscut cronicar al Banatului.Frãmântãrile anului 1918,pregãtirea si participarea delegatilor din zona Fãgetului la Marea Adunare Nationalã de la Alba Iulia au fost prezentate având ca sursã principalã de informare volumul de documente:ãurirea statului naþional unitar român.Contributii documentare bãnãtene 1914-1919,coordonator dr.Ioan Munteanu si fondul '' Nicolae Iliesciu,aflat la Muzeul Banatului din Timisoara.Pitoreasca asezare geograficã a Fãgetului,intensa activitate spiritualã,renumitele sale târguri au atras atenþia unor cãlãtori strãini ce au trecut prin Transilvania si Banat.La 1660,cãlãtorul turc Evlia Celebi, trecând prin Fãget fãcea o descriere a cetãtii medievale:''A fost construitã de o femeie cu numele de Tilen...E o construcþie în formã pãtratã,frumoasã si tare. La apus se aflã o poartã care dã spre câmpie.Are un dizdar,trei sute de ostasi alesi si material de rãzboi îndeajuns;e acoperitã în întregime cu sindrilã,dar nu are piatã si bazar sau altceva.Este doar un turn de serhat..La sfârsitul secolului al XVIII-lea,Johann Lehmann consemna:''Fãgetul este un oras câmpenesc frumos.Locul este bogat din cauza târgurilor de animale care se tin aici.Orasul este românesc,are peste 200 de case si douã biserici.Hanul de la Fãget este cel mai frumos si cel mai curat si încãpãtor pe toatã linia Timisoara-Sibiu si acest han este proprietatea doamnei Soro. În han sunt opt camere pentru oaspeti.Cãlãtorii sunt bine serviti,dar la un pretfoarte scump''.Din aceeasi perioadã ne-au rãmas si descrierile cãlãtorului italian Domenico Sestini,considerat de Nicolae Iorga drept un om cult si foarte inteligent.Într-o lucrare ce apãrea la 1815 la Florenta,Domenico Sestini descrie si zona Fãgetului,dând informatii originale si corecte.Drumul de la Bujor (Traian Vuia)-sat cu '' case române sti însã sãrace''-la Fãget,i se pãrea cãlãtorului italian destul de bun.''Fãgetul e un târg frumos'' prin mijlocul cãruia trece râul Bega.Vara râul este navigabil pânã laTimisoara si chiar mai departe si este folosit pentru transportul bustenilor spre Câmpia Banatului.Târgurile Fãgetului îi atrag atenþia si cãlãtorului italian.Potrivit mãrturisilor lui Domenico Sestini Fãgetul avea la începutul secolului al XIX-lea ''200 case românesti cu 2 biserici si peste 30 case germane cu o bisericã micã dar curatã,slujitã de cãlugãrii minoriti din Lugoj''.Fãgetul era si un important punct de legãturã dintre Banat si Ardeal, aici fiind si ''vama pentru Transilvania ºi Ungaria''.Hanul de la Fãget,ce era proprietatea contesei de Soro,sotia comandantului cetãtii Timisoara,este descris de cãlãtorul italian ca ''unul dintre cele mai bune'',având ''camere bune pentru cãlãtori si grajduri pentru cai'',dar pretul era destul de mare.La Fãget se putea ajunge si pe un drum mai scurt,de-a lungul râului Bega,dar asta numai când timpul era frumos.De la Fãget Domenico Sestini a ajuns la Cosava ''un sat de 85 de case,cu un han mizerabil'' si de aceea ''cãlãtorii preferã o încãpere în Casa postei''.În 1828 va trece prin Fãget si învãtãtorul polonez Auguste de la Lagarde aflat într-o cãlãtorie prin Ardeal si Banat.O descriere a Fãgetului de la începutul secolului al XX-lea a fãcut-o si Bodo Antal într-un ghid al Banatului:''Fãgetul,comunã mare,centru de plasã,se întinde pe zona colinarã de lângã râul Bega...De la garã,în 3-4 minute se poate ajunge cu birja în centrul localitãtii,în parcul pietei bisericii.Mergând spre centru pe strada Mare se pot vedea pe partea dreaptã Primãria,pe partea stângã coala de stat (coala maghiarã), în piata bisericii, Biserica romano-catolicã ,Judecãtoria,hotelul ''Regele maghiar'”.Referindu-se la cetatea Fãgetului,Bodor Antal consemna cã ruinele acesteia abia se mai vedeau.Asupra frumusetii Fãgetului si-au oprit privirea si alti cãlãtori strãini,precum si numeroase personalitãti politice si culturale românesti:Dinicu Golescu,Eftimie Murgu,Mihai Eminescu,Lucian Blaga,Octavian Goga si multi altii.